Pictura

Una dintre problemele cele mai interesante ridicate de ansamblul mural interior si exterior de la Probota este cea a programului iconografic. O prima observatie priveste coerenta acestui program. El raspunde pe deplin exigentelor liturgice, ca orice ansamblu pictat intr-o biserica ortodoxa, dar, in acelasi timp este mult mai bogat si mai nuantat decat cele care l-au precedat, datand din vremea lui Stefan cel Mare sau din perioada intermediara dintre domnia acestuia si cea fiului sau Petru Rares.

Pictura interioara
Una dintre zonele cele mai interesante, in acelsi timp, mai spectaculoase din punct de vedere al programului iconografic, este turla. In principiu, ea respecta traditia deja instaurata in bisericile de secol XIV-XV din spatiul balcanic .
Temele intalnite in pictura de la Probota sunt: Pantocratorul – in centrul calotei, Trei registre cu Ierarhia Ingereasca – Heruvimi, Serafimi si Tronuri, la baza calotei, Stapaniri, Domnii si Puteri, intre ferestre, Incepatorii, Arhangheli si Ingeri sub ferestre.
La baza turlei apare, pentru prima data in Moldova, Liturghia Ingereasca, compozitie mistica – celebrand moartea si ingroparea lui Iisus – avand caracter euharistic amintind de Iesirea cu Sfintele Daruri din timpul Liturghiei.
In pandativii mari au fost pictati Evanghelistii. Lectura progra¬mului indica linia descendenta spre altar, unde pictura urmeaza comandamentele teologice ale Intruparii, Jertfei si Invierii lui Hristos, reinnoite liturgic: Fecioara cu Iisus pe genunchi adorata de Arhangheli, Cele Sase Duminici de dupa Inviere, Impartasania cu Paine si Cea cu Vin, Cina cea de Taina si Spalarea Picioarelor. In proscomidie este figurat Iisus in mormant, iar in diaconicon Sf. Ioan Botezatorul. Ultimul registru, cel mai de jos, este rezervat, ca de obicei, Sfintilor Ierarhi care co-liturghisesc, inclinandu-se in fata lui Hristos-Jertfa, figurat in nisa de sub fereastra. Apare aici o reprezentare unica in arta bizantina si post-bizantina: In locul lui Hristos-Prunc, obisnuitul Amnos, pe disc apar doua brate taiate. Corpul caruia ii apartin este purtat de Sf. Ioan Gura de Aur, figurat in stanga nisei. Este corpul lui Iisus matur, reprezentat miniatural, evident fara brate. Sugestia taierii trimite la fragmentarea Painii din ritualul procomidiei, de care aminteste copia [= cutitas liturgic] pe care Sfantul Episcop o tine in mana dreapta .
Prezenta in acest loc si modul de redactare apartin cu siguranta deciziei unui teolog. Totul lui i se datoreaza ilustrarea ciclului Penticostarului (timpul liturgic dintre Inviere si Coborarea Sf. Duh), care incunu¬neaza in spatiul altarului seg¬mentarea anului liturgic, conti¬nuat cu timpul Triodului (al Postului Mare, care culmineaza cu momentele din Saptamana Mare a Patimilor si Mortii lui Hristos (ciclul Patimilor lui Hristos) din naos si se incheie cu ciclul Octoihului, timpul anului intreg, cu mar¬turia zilnica a unuia sau a mai multor sfinti si cu marcarea sarbatorilor fixe prin intermediul Menologului, pictat in camera mormintelor si in pronaos. Dincolo de usa pronaosului, in exonartex, incepe Vesnicia, cu spectaculoasa Judecata de Apoi, care acopera bolta, in care cerul se deschide si cel Vechi de Zile apare, in timp ce Ingerii ruleaza covorul firmamentului pe care au evoluat simbolurile Zodiacului, semenele timpului creat care se incheie.
Coerenta succesiunii acestor trei secvente ale anului bisericesc in Moldova, succesiunea spatiilor sacre ale bisericii este unica printre toate pro¬gramele iconografice din bisericile din Moldova.
Analizat in detaliu, programul iconografic din naos, gropnita, pronaos si exonartex lasa drum deschis descrierilor detaliate, anali¬zelor stilistice si comentariilor.

Pictura exterioara
Dupa disparitia picturilor murale exterioare de la biserica Sf. Gheorghe din Harlau, ctitorie a lui Stefan cel Mare din 1496, pictata din porunca lui Petru Rares in 1530 , Probota devine primul monument acoperit in intregime cu fastuoasa mantie colorata care va face faima Moldovei medievale, prilejuind inscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial a catorva dintre bisericile sale.
Noutatea ideii de pictura de acest tip a fost impusa de constituirea unui program original, in care – ca in orice ansamblu bizantin sau post-bizantin – cuvantul hotarator l-au avut teologii, care au conlucrat cu atelierul de zugravi. In acest sens, temele au fost alese in functie de un mesaj ce trebuia direct transmis credinciosului aflat in preajma bisericii, iar ordonarea lor, departe de a fi aleatorie, raspunde unei logici interioare.
Comparativ cu restul, cea mai bine conservata este pictura de pe fatada de sud.

                                                                Home | Cuvant inainte | Istoric | Arhitectura | Pictura | Muzeul | Programul slujbelor | Activitate sociala |
                                                                                  Activitate monahala | Galerie foto | Slujbe religioase | Donatii | Carte de oaspeti | Contact | Anunt licitatie |