Arhitectura

Pentru noua ctitorie, Petru Rares si Grigorie Rosca, viitorul mitropolit al Moldovei, au ales un tip structural de biserica care reprezenta in Moldova modelul pentru marile manastiri domnesti, Putna, Neamt, Sf. Gheorghe din Suceava: cel cu planul triconc dezvoltat in lungime, alcatuit din altar, naos, gropnita, pronaos cu doua travei si pridvor inchis (exonartex). Acestui tip de plan ii corespund o elevatie inalta si un sistem de boltire complex, diversificat in functie de spatiul de cult: absida altarului este acoperita cu o semicalota, prelungita spre vest cu trei arce descendente de la vest spre est, din ce in ce mai inguste, deasupra naosului se ridica o turla inalta cu arce moldovenesti, iar in partea lui de vest, doua arce late fac pandant celor din altar. Gropnita are o bolta semicilindrica transČversala, in timp ce, pentru pronaos, a fost aleasa solutia complicata, de la biserica manastirii Neamt, cu doua bolti stelate plasate pe axul est-vest. Cele doua travei ale incaperii sunt delimitate de muluri triple de piatra, care pe bolta capata aspectul unor dublouri, iar pe pereti pe cel al unor colonete cu baze profilate sculptate. Solutia cea mai originala apare in pridvorul inchis: o bolta in leagan, transversala, cu penetratii, de certa influenta renascentist-tarzie, acopera incaperea scaldata in lumina oferita de cele opt ferestre mari, inalte, cu muluri gotice tarzii.
Liniile arhitecturii interioare sunt clare, cu un marcat sens ascensional, subliniat de inaltimea peretilor si de suprapunerile de arce de la nivelul boltilor.
Pridvorul are insa o alta structura constructiva. El a fost realizat in intregime din blocuri de piatra fatuita, fara emplecton. Solutia pare sa fi fost dictata de optiunea pentru marile ferestre gotice, care practic substituie zidul cu verierele lor si pentru care structura obisnuita cu piatra de cariera nu era potrivita. Diferenta de material a facut ca sa nu existe o tesere perfecta intre zidurile de sud si de nord ale pronasului si cele ale pridvorului inchis, desi aceasta exista la nivelul fundatiei . Faptul a favorizat cu siguranta aparitia fisurilor verticale in zona jonctiunilor.
Turla, cu tamburul cu 8 laturi, are patru ferestre in axe, alterČnand cu mici contraforti decorativi. Ea se sprijina pe doua baze, cea inferioara octogonala, iar cea superioara stelata, cu opt colturi.

                                                                Home | Cuvant inainte | Istoric | Arhitectura | Pictura | Muzeul | Programul slujbelor | Activitate sociala |
                                                                                  Activitate monahala | Galerie foto | Slujbe religioase | Donatii | Carte de oaspeti | Contact | Anunt licitatie |